Azi se implinesc 20 de ani de cand am aparut si eu pe aceasta lume, fiind singurul copil al parintilor mei. Acum, dupa acesti ani frumosi, nu pot decat sa ii multumesc mamei mele pentru toata rabdarea pe care a avut-o cu mine; sa ii multumesc tatalui meu pentru toate sfaturile si intelegerea acordata; sa le multumesc amandurora pentru grija si dragostea deosebita!
Daca ar fi sa continui cu multumirile, nu mi-as putea uita bunicii si in special Bunica mea draga, cea care m-a crescut cand eram mica-mica-mititica; nu as putea sa imi uit si “a doua familie” in care am stat foarte mult, atunci cand parintii mei munceau; nu as putea si nu vreau sa imi uit dascalii care mi-au dat importante lectii de viata, iar un ultim multumesc l-as spune din inima chiar, celor care mi-au pus piedici si au incercat sa ma opreasca din drumul meu- Multumesc! Fara voi nu as fi devenit atat de ambitioasa si de determinata!