Vise expirate

Visele mele expiră azi...

Miezul nopţii le va lua departe

Iar eu nu am reuşit să le dau viaţă...

De necaz, ochii mei plâng

Şi suspină neîncetat

După visul suprem al fiinţei mele...

Degeaba...e prea târziu acum!

Lupta nu a fost dusă la timpul ei

Şi visele şi-au pierdut valabilitatea.

În locul lor vor veni altele,

Mai superficiale sau mai îndrăzneţe,

Creând în sinea mea o luptă prea dură

Pentru a o câştiga...

Şi totuşi...de ce să mai trăiesc dacă nu visez?

De ce să îmi mai îndrept ochii către cer

Dacă nu visez să îl ating?

De ce să trăiesc fără iluzii

Şi fără să mă hrănesc cu speranţe?

Ce rost are viaţa dacă nu ai vise?